Deci, "pe genul cool" si "K-lumea" ? In ce an traiesc cei de la Vodafone ?!
marți, 30 septembrie 2008
luni, 29 septembrie 2008
Boogie 2008 - pareri
Orice se poate regasi intr'unul din personaje.Poate fi romanul venit de prin strainatate, simtind amaraciunea, fara sa o arate, mimand fericirea intr'o oarecare masura, petrecand timpul cum stie mai bine pe pamantul de unde a venit, de unde are atatea amintiri.El incearca sa convinga pe toata lumea ca o duce bine acolo unde a plecat, si ca nu are intentii sa revina, insa nu isi da seama ca cei din jur ii stiau deja viata inainte ca el sa isi dea seama de ea.O alta majoritate s'ar putea identifica cu burlacul, aflat aproape de mijlocul vietii, plictisit de munca, insa cu un spirit tanar care se ofileste incet, si care cauta o schimbare pe care bineinteles nu o va gasi niciodata, deoarece timpul l'a intrecut.Actiunea se invarte in jurul personajului principal care este in impas, incercand sa judece clar si concis, isi aminteste de trecut si are remuscari cu privire la viata pe care o duce, si la viitorul pe care il asteapta.Totul se petrece intr'o statiune de pe litoral, de mult trecuta de zilele de glorie, care rugineste pe zi ce trece.Bodgan, personajul principal, este supus la anumite incercari, probe care vin din partea gandurilor sale pline de amintiri din anii de tinerete, cand obisnuia sa petreaca cu prietenii lui.Simte o greutate pe umeri, cea a familiei, sotia gravida, si copilul de 3 ani.De fapt asta este ideea filmului, remuscarile tanarului tata, frica sotului fraged, de a muri prea rapid, fara sa se bucure de placerile vietii, simtindu-se bagat prea rapid in relatia nevasta-sot, sufocat de responsabilitati.
Recomand filmul asta tuturor, desi cum am spus mai sus, doar o parte il veti intelege si veti simti fiecare sentiment al personajului.
O cearta tampita
Se stie foarte bine ca atmosfera este tulburata in blogosfera, dar si intre anumite ore la TV pe un anumit post.Si motivul se stie, care personal cred ca e cel mai tampit si idiot motiv, care s'a nascut din plictiseala, sau din tupeu mai bine zis.In orice caz aceasta sfada primitiva care face referire la Homo sapiens neanderthalensis devine din ce in ce mai putin interesanta, si lipsa de haz este umpluta din plin de excesul de prostie.
Unul din ei face o referire/remarca/jignire la celalalt, izbucneste galceava si toti pupatorii in fund, de ambele parti sar in ofensiva.Si tot asa continua zi de zi alte materiale de batjocura, alte injuraturi, alti presupusi nervi.Nici nu inteleg ce poate fi atat de interesant uitandu'te cum se cearta 2 perechi de testicule, ca intr'un final la asta se ajunge, testosteronul unuia sa fie mai mare ca adversarului.
Cum am mai zis, sper sa ajungeti mai rapid la cutite si sa se termine odata cu treaba asta, de mult expirata.
Unul din ei face o referire/remarca/jignire la celalalt, izbucneste galceava si toti pupatorii in fund, de ambele parti sar in ofensiva.Si tot asa continua zi de zi alte materiale de batjocura, alte injuraturi, alti presupusi nervi.Nici nu inteleg ce poate fi atat de interesant uitandu'te cum se cearta 2 perechi de testicule, ca intr'un final la asta se ajunge, testosteronul unuia sa fie mai mare ca adversarului.
Cum am mai zis, sper sa ajungeti mai rapid la cutite si sa se termine odata cu treaba asta, de mult expirata.
Cel mai pix
Azi mi'a fost dat sa vad cel mai ciudat/amuzant mesaj imprimat [cred] vreodata pe un pix.
CONSTANTIN
Are incredere in oameni. Persoana
generoasa si iertatoare.
CONSTANTIN
Are incredere in oameni. Persoana
generoasa si iertatoare.
duminică, 28 septembrie 2008
The next generation
Se pune atata presiune pe aceste cuvinte in zilele de astazi incat nu stii de la ce poti sa te astepti din progeniturile care ne vor continua traditiile.Totul evolueaza asa de rapid, si in general tot ce e bun nu dureaza prea mult.Timpul trece si raman doar cei care vor reusi sa supravietuiasca cu bine curentelor sociale cotidiane afisate peste tot in ziua de azi.
Te nasti, inveti, te duci la gradinita, inveti, apoi scoala inveti, facultate, inveti si punct deocamdata, deoarece astea sunt asteptarile la nivel parental dar si social privite ca niste standarde normale.Eh aici intervine buba propriu-zisa deoarece lucrurile nu merg intotdeauna cum ar trebui.Spun intotdeauna cu o oarecare reticenta, insa mi'e frica sa aflu statisticile evolutiei din ziua de azi, mai ales cele care redau adevarul promovarii pe suta de locuitori.Cine mai asculta de forta superioara care ar trebui respectata? Nici o limita morala, nici chiar fizica sau macar impuse de "inchizitia" parentala nu poate opri fenomenul de prostie, tampenie si imbecilism (cuvant care ar trebui acreditat ca o boala venerica, da am spus bine.) care a cuprins mileniul in care traim de zi cu zi.Se spune ca evoluam, dar termenul acesta a fost folosit gresit de atatea ori...Se poate evolua inapoi ? Se prea poate ca un alt cuvant sa existe deja pentru tipul asta de actiune.
In fine, absolvi facultatea, esti 100% dotat cu niste cunostiinte care ar trebui sa iti ghideze viata financiara pana la sfarsit, nu ? Foarte gresit, cati din cei care termina facultatea ajung in domeniul pe care l'au studiat ? Cati din cei care au tras din greu la fiecare sesiune, examen care nu au cedat presiunii colegiale si au continuat tarandu'se printre prejudecati si batjocura, ajung acolo unde ar merita sa fie ? Cate locuri de munca ar trebui sa existe in tara, pentru ca familiile sa ramana unite, si sa duca o viata normala, impreuna, fara ca nevoia sa ii faca sa alerge spre taramuri mai primitoare, sa duca o viata decenta, insa sa lase totul in urma?! Cati parinti ar trebui sa se gandeasca inainte sa permita copiilor sa isi duca viata singuri in spate?
Poftim statisticienilor, v'am dat de lucru.
Te nasti, inveti, te duci la gradinita, inveti, apoi scoala inveti, facultate, inveti si punct deocamdata, deoarece astea sunt asteptarile la nivel parental dar si social privite ca niste standarde normale.Eh aici intervine buba propriu-zisa deoarece lucrurile nu merg intotdeauna cum ar trebui.Spun intotdeauna cu o oarecare reticenta, insa mi'e frica sa aflu statisticile evolutiei din ziua de azi, mai ales cele care redau adevarul promovarii pe suta de locuitori.Cine mai asculta de forta superioara care ar trebui respectata? Nici o limita morala, nici chiar fizica sau macar impuse de "inchizitia" parentala nu poate opri fenomenul de prostie, tampenie si imbecilism (cuvant care ar trebui acreditat ca o boala venerica, da am spus bine.) care a cuprins mileniul in care traim de zi cu zi.Se spune ca evoluam, dar termenul acesta a fost folosit gresit de atatea ori...Se poate evolua inapoi ? Se prea poate ca un alt cuvant sa existe deja pentru tipul asta de actiune.
In fine, absolvi facultatea, esti 100% dotat cu niste cunostiinte care ar trebui sa iti ghideze viata financiara pana la sfarsit, nu ? Foarte gresit, cati din cei care termina facultatea ajung in domeniul pe care l'au studiat ? Cati din cei care au tras din greu la fiecare sesiune, examen care nu au cedat presiunii colegiale si au continuat tarandu'se printre prejudecati si batjocura, ajung acolo unde ar merita sa fie ? Cate locuri de munca ar trebui sa existe in tara, pentru ca familiile sa ramana unite, si sa duca o viata normala, impreuna, fara ca nevoia sa ii faca sa alerge spre taramuri mai primitoare, sa duca o viata decenta, insa sa lase totul in urma?! Cati parinti ar trebui sa se gandeasca inainte sa permita copiilor sa isi duca viata singuri in spate?
Poftim statisticienilor, v'am dat de lucru.
sâmbătă, 27 septembrie 2008
Cea mai nasoala zi
Totul a început în momentul în care cineva trebuia să îmi trimită nişte bani. Să îi transfere din contul lui bancar în contul meu, mai exact. Eu aveam nevoie de bani până în ora 12 jumate. "Este timp berechet" mă gândesc eu ştiind că trăim totuşi intr'o eră informatizată, în care o sumă relativ mică de bani ajunge imediat din Bucureşti în Iaşi. Soarta avea să îmi demonstreze că mă înşel amarnic.
Ştiţi cu toţii senzaţia aia, când tu eşti extraordinar de grăbit şi toată lumea în jurul tău pare să aibă cea mai frumoasă zi din viaţa lor, nimic nu'i grăbeşte şi chestii din astea, nu?
La 10.30 sun persoana respectivă, să întreb dacă a rezolvat cu transferul.Şi sun. Mai sun o dată. Încerc şi pe celelalte numere de telefon. Nimic. Şi mai sun o data. Şi dau cu telefonul de pământ. Şi tot nu răspunde. Intr'un final ma sună respectivu' :
-Ce'ai bă de suni aşa ca disperatu'?
-Mi'ai pus banii pe card?
-Stai bă că abia m'am trezit.
-?!
-Stai liniştit bă, că mă duc la BRDu' din Romană că e deschis şi sâmbăta şi rezolvăm imediat.
-Dute'n.....Romană mai repede că am nevoie de bani până în 12 juma'.
-E timp bă, în jumate' oră ai banii.
-Bine, mă suni când termini.
Şi mă apuc de aşteptat. Se face 11, apoi 11 jumate. Îl sun pe idiot:
-Ai spus că în juma de oră termini.
-Da bă acu am intrat la Brd şi mi'o spus aia că e "sistemu defect". Trebuie să mă duc până pe Moşilor că la ăia merge.
-Dute şi la Ploieşti, BĂ, numa hai mai repede că am nevoie de bani urgent.
Intr'un final pe la 12.10 reuşeşte ăla să îmi pună banii pe card, însă cu menţiunea că "poţi să îi scoţi în vreo 20 de minute".
Cobor jos, şi mă postez în faţa ATM-ului şi mă pun pe aşteptat.Şi verificam soldu' din 5 în 5 minute.Se formase deja o coadă de vreo 3 persoane în spatele meu care mă rugau să îi las pe ei să scoată bani cât aştept eu. Norocu lor că o durat "numai" 15 minute să vină banii aşa că nu o aşteptat prea mult.
12.25. Cu banii -în sfârşit- în portofel, mă grăbesc spre locu unde trebuia să mă întâlnesc cu cineva să îi plătesc pentru nişte chestii pe care le'am cumpărat de la el. Caut cu disperare timp de 5 minute un taxi, şi cand l'am găsit cred că am dat peste taticul taximetriştilor pentru care viteza de 40Km/h este un mister. Un drum pe care cu maşina îl parcurgi în vreo 5 minute, eu l'am făcut în 15.
12.45. Ajung la locul de întâlnire şi, pauză. Nimeni. Îl sun pe respectivu':
-Salut, ti'am adus banii, unde eşti?
-A, acasă.
-#$%& ?!?!?!
-Da, te'am aşteptat vreo 10 minute şi am văzut că nu mai vii şi m'am dus acasă. Da stai liniştit că nu'i grabă, mi'i dai luni.
- . . .
Adică eu m'am agitat ca un dobitoc ca să îmi spună ăsta că nu'i grabă? În fine, plin de nervi mă duc acasă pe jos. Mare greşeală.
Eu am o problemă. Transpir. Mult. Fantasmagoric de mult. Şi bineînţeles pe la jumătatea drumului deja mă treceau toate apele.Arătam de parcă abia ieşisem din duş.
Ziua mea "perfectă" a culminat cu faptul că m'o apucat nevoia de a face economie. De ce să dau 5 lei pe o sticla de cola la chioşc, când pot să intru la supermarket să o cumpăr cu 4.19 lei. Mândru de ideea mea măreaţă intru în primu magazin. Îmi iau sticla de cola şi mă îndrept spre casă sa platesc.
Acolo coadă. Da' coadă nene. O gaşcă de vreo 10-15 pensionari cu, ciudat, coşurile pline.(Deh' le măreşte pensiile o dată la 2 luni). Care mai de care: ulei, orez, lapte, zahăr,făină,apă minerală. Şi transpiram abundent. Ajung în final, îmi plătesc blestemata aia de sticlă de suc şi dau să ies. NU. Mă opreşte gardianu:
-Aşteptaţi puţin, vă rog.
-Da, ce s'a întâmplat?
-De ce transpirati aşa tare?
Aici intervine cea mai folosită replică a mea pe ziua asta
-?!
-Ştiţi trebuie să vă controlez. Transpiraţia denotă emoţii foarte puternice. Emoţii cum ar fi atunci când cineva fură ceva şi aşteaptă să vadă dacă este prins sau nu.
Al dracu' gardian, cred că o terminat Psihologia, sau ceva.
-Bine, controlează'mă repede că mă grăbesc.
Mă controlează ăla, spre marea lui dezamăgire, nu găseşte nimic şi plec în sfârşit acasă.
Şi e abia ora 14.
Ştiţi cu toţii senzaţia aia, când tu eşti extraordinar de grăbit şi toată lumea în jurul tău pare să aibă cea mai frumoasă zi din viaţa lor, nimic nu'i grăbeşte şi chestii din astea, nu?
La 10.30 sun persoana respectivă, să întreb dacă a rezolvat cu transferul.Şi sun. Mai sun o dată. Încerc şi pe celelalte numere de telefon. Nimic. Şi mai sun o data. Şi dau cu telefonul de pământ. Şi tot nu răspunde. Intr'un final ma sună respectivu' :
-Ce'ai bă de suni aşa ca disperatu'?
-Mi'ai pus banii pe card?
-Stai bă că abia m'am trezit.
-?!
-Stai liniştit bă, că mă duc la BRDu' din Romană că e deschis şi sâmbăta şi rezolvăm imediat.
-Dute'n.....Romană mai repede că am nevoie de bani până în 12 juma'.
-E timp bă, în jumate' oră ai banii.
-Bine, mă suni când termini.
Şi mă apuc de aşteptat. Se face 11, apoi 11 jumate. Îl sun pe idiot:
-Ai spus că în juma de oră termini.
-Da bă acu am intrat la Brd şi mi'o spus aia că e "sistemu defect". Trebuie să mă duc până pe Moşilor că la ăia merge.
-Dute şi la Ploieşti, BĂ, numa hai mai repede că am nevoie de bani urgent.
Intr'un final pe la 12.10 reuşeşte ăla să îmi pună banii pe card, însă cu menţiunea că "poţi să îi scoţi în vreo 20 de minute".
Cobor jos, şi mă postez în faţa ATM-ului şi mă pun pe aşteptat.Şi verificam soldu' din 5 în 5 minute.Se formase deja o coadă de vreo 3 persoane în spatele meu care mă rugau să îi las pe ei să scoată bani cât aştept eu. Norocu lor că o durat "numai" 15 minute să vină banii aşa că nu o aşteptat prea mult.
12.25. Cu banii -în sfârşit- în portofel, mă grăbesc spre locu unde trebuia să mă întâlnesc cu cineva să îi plătesc pentru nişte chestii pe care le'am cumpărat de la el. Caut cu disperare timp de 5 minute un taxi, şi cand l'am găsit cred că am dat peste taticul taximetriştilor pentru care viteza de 40Km/h este un mister. Un drum pe care cu maşina îl parcurgi în vreo 5 minute, eu l'am făcut în 15.
12.45. Ajung la locul de întâlnire şi, pauză. Nimeni. Îl sun pe respectivu':
-Salut, ti'am adus banii, unde eşti?
-A, acasă.
-#$%& ?!?!?!
-Da, te'am aşteptat vreo 10 minute şi am văzut că nu mai vii şi m'am dus acasă. Da stai liniştit că nu'i grabă, mi'i dai luni.
- . . .
Adică eu m'am agitat ca un dobitoc ca să îmi spună ăsta că nu'i grabă? În fine, plin de nervi mă duc acasă pe jos. Mare greşeală.
Eu am o problemă. Transpir. Mult. Fantasmagoric de mult. Şi bineînţeles pe la jumătatea drumului deja mă treceau toate apele.Arătam de parcă abia ieşisem din duş.
Ziua mea "perfectă" a culminat cu faptul că m'o apucat nevoia de a face economie. De ce să dau 5 lei pe o sticla de cola la chioşc, când pot să intru la supermarket să o cumpăr cu 4.19 lei. Mândru de ideea mea măreaţă intru în primu magazin. Îmi iau sticla de cola şi mă îndrept spre casă sa platesc.
Acolo coadă. Da' coadă nene. O gaşcă de vreo 10-15 pensionari cu, ciudat, coşurile pline.(Deh' le măreşte pensiile o dată la 2 luni). Care mai de care: ulei, orez, lapte, zahăr,făină,apă minerală. Şi transpiram abundent. Ajung în final, îmi plătesc blestemata aia de sticlă de suc şi dau să ies. NU. Mă opreşte gardianu:
-Aşteptaţi puţin, vă rog.
-Da, ce s'a întâmplat?
-De ce transpirati aşa tare?
Aici intervine cea mai folosită replică a mea pe ziua asta
-?!
-Ştiţi trebuie să vă controlez. Transpiraţia denotă emoţii foarte puternice. Emoţii cum ar fi atunci când cineva fură ceva şi aşteaptă să vadă dacă este prins sau nu.
Al dracu' gardian, cred că o terminat Psihologia, sau ceva.
-Bine, controlează'mă repede că mă grăbesc.
Mă controlează ăla, spre marea lui dezamăgire, nu găseşte nimic şi plec în sfârşit acasă.
Şi e abia ora 14.
joi, 25 septembrie 2008
Chisinau trip
Zilele trecute am avut parte de o "egzcursie" ca la carte catre ... Chisinau!
Da. As putea spune ca fiecare gand negru a inceput inca din momentul in care am pornit spre prietena mea.Dupa 2 ore in care i-am aglomerat creierul cu informatii de genul " Daca murim impuscate atunci n-ar trebui sa completam spatiile libere din pasaport, unde scrie faptul ca in caz de ceva, persoana pe care o veti putea contacta este x-ulescu? " sau " Daca ajungem acolo si ni se fura masina, oara cursa Iasi-Chisinau exista?" ori poate " Daca ajungem in Anglia ca escorte esti de acord sa lucram impreuna?".
Bineinteles atat afirmatiile cat si intrebarile au fost imprimate cu o nepasare totala, nepasare care era urmata de o privire foarte nedumerita si chiar foarte suspicioasa.
Am inotat prin fumul din masina, m-am hranit cu gandul ca de abia astept sa ajung acasa, am baut toate rezervele de bunastare prezenta la acea ora in psihicul meu labil, am evitat un accident si s-a intamplat ca altul sa faca ce n-am dorit noi...etc.
"Scapi de dracu' si dai de tac-su!"
Genial!
Pot sa va marturisesc ca am fost foarte incantata de momentul in care am inceput sa chicotim amandoua vis-a-vis de farfuriile moldovenilor din vama, farfurii care serveau drept "caschete de vames".
Dupa un drum destul de obositor in care subconstientul meu a fredonat vreo 3 ore incontinuu " Romania is my country ..." iata-ne ajunsi si la Chisinau.Oras frumos, arhitectura veche, cladiri valoroase, magazine de firma, sosele chiar mai bune decat la Iesi , chiar si curatenia era desavarsita.Bun!Asteptam momentul, intram intr-un hotel si vrem sa ne cazam.
N-am sa va zic cat am dat pentru o camera cu 2 paturi de confort mediu deoarece celelalte erau in renovare...Am sa va zic in schimb ca a trebuit sa fac ore de caligrafie si citire ca sa deslusesc formulare intregi cu niste date care nu aveau nici o legatura cu sezutul o singura noapte in Chisinau.In fine, treaba este platita intr-un final, urcam...
Ajungem...
Intram cu pasi lenti, pisicindu-ne amandoua tiptil-tiptil astfel incat sa nu trezim vreo mitraliera sau vreun lunetist ascuns prin apropiere.Intram si in camera totul ok si frumos, intram si in baie...Deja vroiam acasa!O rusoaica sadea ne intampina, mimand niste gesturi neolitice care urmau a ne deslusi misterul prin care porneste televizorul.Cu 2 telecomenzi...
Un radio antic, vechi si de demult canta pe masa.
Munca i-a fost asmutita foarte repede de rusoaica careia i-am adresat un " Sarumana".Binevoitoare ne-a raspuns cu aceeasi forma de multumire " Sarumana...".
Am plecat la shopping, unde nu am ce reprosa nimic, pornind de la servire si terminand cu produsele.
Seara am poposit la un restaurant select unde l-am intalnit pe Ivan vedeta noastra din acea seara.Individul a avut parte de rasete exagerate pe seama limbii natale, dar si de cuvinte straine foarte hazlii corelate cu portul lor.Astfel am descoperit ca de fapt :
Frigiderul se cheama Racitor!
Non-stop se denumeste ca fiind Fara-de-Oprire!
Telecomanda-Directie!
Dus-Ploicica!
Pui refrigat-Pui racit!
Pulpe de pui-Bulane de pui!
.
.
.
etc.
Fantastic! Ne-am amuzat vreo 3 ore incontinuu sorbind din berea neagra nefiltrata si razand de sosonii de la Terranova.Am ras si de Ivan-ul nostru zicandu-i cuvinte precum : indubitabil, fantasmagoric etc.
Seara s-a incheiat cu jdemii de programe in limba rusa..Un pat pe care am avut grija sa-l controlez inainte sa-mi inchin ameteala si oboseala pe perna.Dusul a fost scurt.Jaluzelele trase la maxim, luminile cat mai putine iar sonorul cat mai micut.
Tigarile au fost si ele de cacat.Mancarea relativ ok.Conditiile : se puteau si mai bine, iar convorbirea mea in Romania de 2 minute a fost de 200 de mii.
Exceptand faptul ca preturile in general sunt mai mici ca la noi, locuitorii acestui Chisinau habar n-au limba romana in proportie de 60% si te privesc ciudat.
PS: Data viitoare promit sa-mi iau si kalashnikovu' dupa mine.
Ca deznodamant, nu am ce sa va zic, totul s-a petrecut prea repede, iar obiectivele turistice au fost prea putine in itinerariul nostru..Oricum ar fi ... Romania is my Country.
Da. As putea spune ca fiecare gand negru a inceput inca din momentul in care am pornit spre prietena mea.Dupa 2 ore in care i-am aglomerat creierul cu informatii de genul " Daca murim impuscate atunci n-ar trebui sa completam spatiile libere din pasaport, unde scrie faptul ca in caz de ceva, persoana pe care o veti putea contacta este x-ulescu? " sau " Daca ajungem acolo si ni se fura masina, oara cursa Iasi-Chisinau exista?" ori poate " Daca ajungem in Anglia ca escorte esti de acord sa lucram impreuna?".
Bineinteles atat afirmatiile cat si intrebarile au fost imprimate cu o nepasare totala, nepasare care era urmata de o privire foarte nedumerita si chiar foarte suspicioasa.
Am inotat prin fumul din masina, m-am hranit cu gandul ca de abia astept sa ajung acasa, am baut toate rezervele de bunastare prezenta la acea ora in psihicul meu labil, am evitat un accident si s-a intamplat ca altul sa faca ce n-am dorit noi...etc.
"Scapi de dracu' si dai de tac-su!"
Genial!
Pot sa va marturisesc ca am fost foarte incantata de momentul in care am inceput sa chicotim amandoua vis-a-vis de farfuriile moldovenilor din vama, farfurii care serveau drept "caschete de vames".
Dupa un drum destul de obositor in care subconstientul meu a fredonat vreo 3 ore incontinuu " Romania is my country ..." iata-ne ajunsi si la Chisinau.Oras frumos, arhitectura veche, cladiri valoroase, magazine de firma, sosele chiar mai bune decat la Iesi , chiar si curatenia era desavarsita.Bun!Asteptam momentul, intram intr-un hotel si vrem sa ne cazam.
N-am sa va zic cat am dat pentru o camera cu 2 paturi de confort mediu deoarece celelalte erau in renovare...Am sa va zic in schimb ca a trebuit sa fac ore de caligrafie si citire ca sa deslusesc formulare intregi cu niste date care nu aveau nici o legatura cu sezutul o singura noapte in Chisinau.In fine, treaba este platita intr-un final, urcam...
Ajungem...
Intram cu pasi lenti, pisicindu-ne amandoua tiptil-tiptil astfel incat sa nu trezim vreo mitraliera sau vreun lunetist ascuns prin apropiere.Intram si in camera totul ok si frumos, intram si in baie...Deja vroiam acasa!O rusoaica sadea ne intampina, mimand niste gesturi neolitice care urmau a ne deslusi misterul prin care porneste televizorul.Cu 2 telecomenzi...
Un radio antic, vechi si de demult canta pe masa.
Munca i-a fost asmutita foarte repede de rusoaica careia i-am adresat un " Sarumana".Binevoitoare ne-a raspuns cu aceeasi forma de multumire " Sarumana...".
Am plecat la shopping, unde nu am ce reprosa nimic, pornind de la servire si terminand cu produsele.
Seara am poposit la un restaurant select unde l-am intalnit pe Ivan vedeta noastra din acea seara.Individul a avut parte de rasete exagerate pe seama limbii natale, dar si de cuvinte straine foarte hazlii corelate cu portul lor.Astfel am descoperit ca de fapt :
Frigiderul se cheama Racitor!
Non-stop se denumeste ca fiind Fara-de-Oprire!
Telecomanda-Directie!
Dus-Ploicica!
Pui refrigat-Pui racit!
Pulpe de pui-Bulane de pui!
.
.
.
etc.
Fantastic! Ne-am amuzat vreo 3 ore incontinuu sorbind din berea neagra nefiltrata si razand de sosonii de la Terranova.Am ras si de Ivan-ul nostru zicandu-i cuvinte precum : indubitabil, fantasmagoric etc.
Seara s-a incheiat cu jdemii de programe in limba rusa..Un pat pe care am avut grija sa-l controlez inainte sa-mi inchin ameteala si oboseala pe perna.Dusul a fost scurt.Jaluzelele trase la maxim, luminile cat mai putine iar sonorul cat mai micut.
Tigarile au fost si ele de cacat.Mancarea relativ ok.Conditiile : se puteau si mai bine, iar convorbirea mea in Romania de 2 minute a fost de 200 de mii.
Exceptand faptul ca preturile in general sunt mai mici ca la noi, locuitorii acestui Chisinau habar n-au limba romana in proportie de 60% si te privesc ciudat.
PS: Data viitoare promit sa-mi iau si kalashnikovu' dupa mine.
Ca deznodamant, nu am ce sa va zic, totul s-a petrecut prea repede, iar obiectivele turistice au fost prea putine in itinerariul nostru..Oricum ar fi ... Romania is my Country.
Recomandare : Skins
Un serial britanic care reda adevarul despre tineretul din ziua de azi : nepasatori, nebuni, emotionali, si total excentrici.Skins spune povestea unui grup strans de prieteni, a caror vieti decurg in moduri mai mult sau mai putin normale, cu petreceri din plin, droguri, sex, violenta si bineinteles dragoste.M'am uitat la ambele serii (seria nr. 3 este in lucru), si pot spune ca l'as revedea din nou cu placere, pentru ca starneste de fiecare data amintiri sau emotii binecunoscute in adolescenta.
Blog de vedeta
Am observat ca din ce in ce mai multi oameni "publici" isi fac blog. De ce? Doar ei stiu. De ce le'ar mai trebui si un blog daca apar zi de zi la Tv, unde pot -si asta fac- sa isi descarce sufletul de toate tampeniile care ii apasa. Discutam acum cateva zile cu un amic si am ajuns la concluzia ca sus-numitii gandesc in felul urmator:
"Ba, tre sa imi fac si eu un site de asta, ca'mi scapa cum ii zice, un blog ma. Ca in tara asta sunt din ce in ce mai multi calculatoristi, internauti d'astia. Auzi la ei, internauti, parca au vreo boala venerica. Imi fac frate un blog din asta si cand vad astia ca eu's "unu de'a lor", mor de dragu' meu. Ii dau gata. O sa ma voteze/cumpere/urmareasca."
Cred ca saracii cred ca o sa prosteasca vreodata pe cineva cu blogu' lor cu 3 articole scrise in decurs de 3 ani, pentru ca ei oricum nu au nimic interesant de spus.
Totusi, de cand internetul in Romania a devenit un bun de larg consum, si toti aia care spargeau seminte in fata blocului si faceau "complimente" domnisoarelor, s'au mutat pe net, se gasesc aia care sa si comenteze pe blogurile respectivilor. Astfel ca un blog ca cel al Alinei Plugaru, cu un singur articol publicat pe 21 septembrie are 154 de commenturi, care de care mai tampit.
Exemplele pot continua, dar nu isi au rostul.
"Ba, tre sa imi fac si eu un site de asta, ca'mi scapa cum ii zice, un blog ma. Ca in tara asta sunt din ce in ce mai multi calculatoristi, internauti d'astia. Auzi la ei, internauti, parca au vreo boala venerica. Imi fac frate un blog din asta si cand vad astia ca eu's "unu de'a lor", mor de dragu' meu. Ii dau gata. O sa ma voteze/cumpere/urmareasca."
Cred ca saracii cred ca o sa prosteasca vreodata pe cineva cu blogu' lor cu 3 articole scrise in decurs de 3 ani, pentru ca ei oricum nu au nimic interesant de spus.
Totusi, de cand internetul in Romania a devenit un bun de larg consum, si toti aia care spargeau seminte in fata blocului si faceau "complimente" domnisoarelor, s'au mutat pe net, se gasesc aia care sa si comenteze pe blogurile respectivilor. Astfel ca un blog ca cel al Alinei Plugaru, cu un singur articol publicat pe 21 septembrie are 154 de commenturi, care de care mai tampit.
Exemplele pot continua, dar nu isi au rostul.
Fabrica Nokia
Veselie mare azi in comuna Jucu, si nu numai. Romania e in sarbatoare ca, vezi dom'le, Nokia si'a deschis fabrica pe plaiurile mioritice. Care mai de care mai entuziast anunta: 'nspe mii de noi locuri de munca, 'nspe milioane de telefoane pe luna! Politicieni supraponderali, anunta, ca si cum ar avea vreun merit, ca Romania s'a inscris pe lista tarilor producatoare de terminale Nokia.
Bineinteles telefoanele asamblate in Romania for fi vandute in AFRICA. Probabil ca astia de la nokia, au vazut ca proiectul LHC la care au lucrat si romani a fost amanat asa ca si'au luat o masura de precautie. In caz ca amaratele alea de telefoane(nu va inchipuit ca in Romania o sa se fabrice N96, 8800 Arte sau alte bunatati din astea) n'o sa functioneze deloc sau o sa o faca doar partial, macar nu o sa se auda. Ca saracii africani nu cred sa se duca la OPC sa se planga ca telefonul lor "MADE IN ROMANIA" nu merge.
Totusi ce nu inteleg eu este: de ce naiba se bucura toata lumea asa tare ca Romania apare pe lista "selecta" a tarilor care produc terminale nokia. Pai nu mi se pare ceva de laudat. E prea bine stiut faptul ca marile corporatii deschid fabrici in tari slab dezvoltate pentru ca forta de lucru este numeroasa si foarte foarte ieftina. Si noi ne bucuram ca suntem pusi laolalta cu tari producatoare cum ar fi: India, Coreea de Nord sau Mexic.
marți, 23 septembrie 2008
Premiere in Ro. 22 - 28 Septembrie 2008
Hamlet 2 -------------------------> Trailer
Star Wars: The Clone Wars -------> Trailer
Death Race -----------------------> Trailer
Star Wars: The Clone Wars -------> Trailer
Death Race -----------------------> Trailer
duminică, 21 septembrie 2008
Ziua fara masina?
Sincer, eu inca n'am inteles care e scopul acestui "eveniment". Adica, mergand pe principiul "cu o floare nu se face primavara" presupun ca , "cu o zi fara masina nu se face planeta mai curata". Asa ca de ce "O zi fara masina"?
Imi aduc aminte ca in primii ani cand s'a organizat, baietii aia de au facut planul pe unde sa nu se circule au fost foare fermi. Au inchis tot orasu, lasand doar cateva strazi marginale in circulatie. A fost groaznic. Dar, iata ca, o data cu trecerea timpului lista de strazi inchise circulatiei auto s'a diluat din ce in ce mai mult, ca sa ajunga sa se rezume 5 strazi: Anastasie Panu, bulevardul Independentei, Gavril Muzicescu, Arcu si bulevardul Stefan cel Mare si Sfant, dintre care ultimul era oricum inchis, cum bine stie orice iesean. Problema este ca nici macar aceste strazi nu sunt complet inchise, singura strada care ramane inchisa complet este tronsonul cuprins intre Liceul National si strada Palat. In rest viata si acordeoane. Se circula bine mersi, cel putin pe Independentei unde nu am vazut nicio schimbare fata de alte zile ale anului. Aveti mai jos cateva
cateva poze ca sa va convingeti:
Imi aduc aminte ca in primii ani cand s'a organizat, baietii aia de au facut planul pe unde sa nu se circule au fost foare fermi. Au inchis tot orasu, lasand doar cateva strazi marginale in circulatie. A fost groaznic. Dar, iata ca, o data cu trecerea timpului lista de strazi inchise circulatiei auto s'a diluat din ce in ce mai mult, ca sa ajunga sa se rezume 5 strazi: Anastasie Panu, bulevardul Independentei, Gavril Muzicescu, Arcu si bulevardul Stefan cel Mare si Sfant, dintre care ultimul era oricum inchis, cum bine stie orice iesean. Problema este ca nici macar aceste strazi nu sunt complet inchise, singura strada care ramane inchisa complet este tronsonul cuprins intre Liceul National si strada Palat. In rest viata si acordeoane. Se circula bine mersi, cel putin pe Independentei unde nu am vazut nicio schimbare fata de alte zile ale anului. Aveti mai jos cateva
cateva poze ca sa va convingeti:
sâmbătă, 20 septembrie 2008
RoBloggers Survey 2008
Chestionarul, pe care puteti sa il completati aici, isi propune sa vada cum a evoluat blogosfera romaneasca, de la precedentul chestionar, RoBloggers Survey 2007.
Se desfasoara in perioada 11-23 septembrie, iar razultatele le vezi putea vedea pe eLearningBlog si MANAFU*.
Se desfasoara in perioada 11-23 septembrie, iar razultatele le vezi putea vedea pe eLearningBlog si MANAFU*.
vineri, 19 septembrie 2008
Trafic.
Dezastru.Total.Ma gandesc cu greu la ziua in care o sa fie prea multe masini ca un oras sa le suporte.Oare ce o sa facem atunci ? In fine, nu e vorba de masini aici, e vorba de soferi.Experimentati, incepatori, amatori, motociclisti, biciclisti, camionagii pana si cei cu carucioare, toti au ceva impotriva regulilor de circulatie, si simt nevoia apriga de a le incalca.Sa zicem ca nimeni nu e perfect, si mai este nevoit sa faca o miscare nepermisa insa sigura.Dar ce se intampla cand toata lumea face acest lucru ? Haos! Apocalipsa pe strazi, cilindrele mortii! S'a ajuns sa se auda pe strada mai multe injuraturi, claxoane si flegme ragusite decat trilul pasarilor! De dimineata pana seara, daca ai o zi ocupata si trebuie sa ajungi in mai multe locuri, trebuie sa iti pregatesti nervii si sa reusesti sa faci fata stresului de a merge spre locul dorit.Si se spune ca masina ar trebui sa iti usureze viata! Si repet, asta este doar vina persoanei de pe locul soferului care nu se gandeste deloc, sau putin, in orice caz, si trebuie sa fie mai special ca ceilalti participanti la trafic!
Dupa un drum obositor, si mai ai o singura oprire de facut, insa toata intersectia e blocata, si tu trebuie sa faci dreapta insa nu te'ai incardat bine deoarece banda era full, o mana cereasca face ca cel din fata ta sa iti faca semn sa treci linistit, si in momentul ala simti ca totul va fi bine, si te indrepti usor spre casa, cu constiinta relaxata, dar cu gandul care te pandeste din spate ca maine e o noua zi infricosatoare pe strazi.
Dupa un drum obositor, si mai ai o singura oprire de facut, insa toata intersectia e blocata, si tu trebuie sa faci dreapta insa nu te'ai incardat bine deoarece banda era full, o mana cereasca face ca cel din fata ta sa iti faca semn sa treci linistit, si in momentul ala simti ca totul va fi bine, si te indrepti usor spre casa, cu constiinta relaxata, dar cu gandul care te pandeste din spate ca maine e o noua zi infricosatoare pe strazi.
joi, 18 septembrie 2008
Literatura romaneasca,
Ca urmare a unor discutii foarte interesante cu cineva experimentat in ramura literaturii romanesti cat si a celei universale, creierul meu lucreaza de ceva vreme in sfera asta.
Avandu-ne aflati practic in perioada postbelica inceputa inca din 1945 si continuata pana in zilele noastre, adica pana in 2008, ma gasesc foarte surprinsa de cel mai "varstnic" interval de vreme aflat vreodata la noi.Asadar aceasta perioada o putem numi de fapt si perioada postbelica contemporana.
Oare sa fi saracit literatura in asa hal incat nu apare nici o noua figura care sa inceapa un alt ciclu, o alta etapa spre imbogatirea tezaurului national? Chiar nu este nimeni in stare sa treaca la " next level " ? Sau e Romania asa o tara de inapoiata incat ne mai trebuie alti 50 de ani cat sa trecem la urmatorul pas..
De fapt, ca sa incep cu "Adam si Eva", perioada postbelica a avut si ea o perioada de tranzitie in jurul anilor 1945-1947 dupa care a ingropat practic toata literatura in favoarea celei aservite comunismului.Asta pana in 60'...Se obisnuiau sa se promoveze comentarii despre replicile lui Arsinel si ale Stelei Popescu, Alexandru Andries mai "izbea" usor cate o ironie foarte subtila la adresa comunismului, existau persoane publice precum Veronica Porumbaru s.a , persoane de care acum nu-si aminteste aproape nimeni in afara de cunoscatori...
Dar in tari ca Germania, e un lucru la fel de normal pe cat credeti voi ca sunteti.Insa...
Iaca unde a dus comunismul.Nu am stat nici sub tutela Rusiei, nu am stat sub tutela nimanui, a fost un comunism autohton..asta pana cand Ceausescu a vizitat China si Coreea de Nord si a ramas profund impresionat de sclavia lor.
Apoi bonusul pe langa cenzurarea poetilor precum Arghezi, inclusiv interzicerea romanelor din perioada interbelica, au inceput sa dispara incet incet toate libertatile de care Romania avea parte pana in acea ora : reviste culturale in limbi straine, posibilitatea unei solicitari din afara pentru literatura etc.
Mi se pare total de cacat si incredibil de constientizat, ca daca un destept ca alde Ceausescu ar fi avut nenorocu sa-i moara motoru sau creieru' in drum spre China sau Coreea de Nord, Romania astazi ar fi fost cu un pas poate, daca nu chiar si cu mai multi inaintea celorlati...
Dupa 60' treburile au inceput sa revina la normal...Preda publica "Morometii" , Nichita Stanescu incepe si el sa-si promoveze poeziile, Sorescu elibereaza " Iona " ( un roman al dracu' de imposibil , dar apartinea de dramaturgie totusi ... ) iar dupa 80' urmeaza postmodernismul, care se da si la bac si care te baga in ceata alaturi de Cartarescu cu "Orbitorul" sau ...
Ca sa nu mai irosesc miscari de mouse' am sa incerc sa finalizez aici desi ar fi enorm de multe de spus... Ideea principala e ca avem inca nevoie de mult timp, pentru ca Romania nu va promova maine un nou destept care sa scrie ceva total diferit fata de ceea ce a fost " starnind " o noua etapa care sa ne arunce cu un pas inaintea tarilor precum Bulgaria, Ungaria s.a.
Lui Ceausescu ii doresc sa se intoarca in mormant de cate ori simt eu nevoia si de cate ori cineva il mentioneaza, Chinei ii doresc sa faca cunostinta cu pasarea Phoenix, Coreei de Nord ii urez sa se duca la dracu' cu tot cu ma'sa si cu tac'su..., iar voua va doresc multa inspiratie si poate un dram de noroc ca sa puteti prinde macar inceputul unei noi infloritoare perioade literare ...
Avandu-ne aflati practic in perioada postbelica inceputa inca din 1945 si continuata pana in zilele noastre, adica pana in 2008, ma gasesc foarte surprinsa de cel mai "varstnic" interval de vreme aflat vreodata la noi.Asadar aceasta perioada o putem numi de fapt si perioada postbelica contemporana.
Oare sa fi saracit literatura in asa hal incat nu apare nici o noua figura care sa inceapa un alt ciclu, o alta etapa spre imbogatirea tezaurului national? Chiar nu este nimeni in stare sa treaca la " next level " ? Sau e Romania asa o tara de inapoiata incat ne mai trebuie alti 50 de ani cat sa trecem la urmatorul pas..
De fapt, ca sa incep cu "Adam si Eva", perioada postbelica a avut si ea o perioada de tranzitie in jurul anilor 1945-1947 dupa care a ingropat practic toata literatura in favoarea celei aservite comunismului.Asta pana in 60'...Se obisnuiau sa se promoveze comentarii despre replicile lui Arsinel si ale Stelei Popescu, Alexandru Andries mai "izbea" usor cate o ironie foarte subtila la adresa comunismului, existau persoane publice precum Veronica Porumbaru s.a , persoane de care acum nu-si aminteste aproape nimeni in afara de cunoscatori...
Dar in tari ca Germania, e un lucru la fel de normal pe cat credeti voi ca sunteti.Insa...
Iaca unde a dus comunismul.Nu am stat nici sub tutela Rusiei, nu am stat sub tutela nimanui, a fost un comunism autohton..asta pana cand Ceausescu a vizitat China si Coreea de Nord si a ramas profund impresionat de sclavia lor.
Apoi bonusul pe langa cenzurarea poetilor precum Arghezi, inclusiv interzicerea romanelor din perioada interbelica, au inceput sa dispara incet incet toate libertatile de care Romania avea parte pana in acea ora : reviste culturale in limbi straine, posibilitatea unei solicitari din afara pentru literatura etc.
Mi se pare total de cacat si incredibil de constientizat, ca daca un destept ca alde Ceausescu ar fi avut nenorocu sa-i moara motoru sau creieru' in drum spre China sau Coreea de Nord, Romania astazi ar fi fost cu un pas poate, daca nu chiar si cu mai multi inaintea celorlati...
Dupa 60' treburile au inceput sa revina la normal...Preda publica "Morometii" , Nichita Stanescu incepe si el sa-si promoveze poeziile, Sorescu elibereaza " Iona " ( un roman al dracu' de imposibil , dar apartinea de dramaturgie totusi ... ) iar dupa 80' urmeaza postmodernismul, care se da si la bac si care te baga in ceata alaturi de Cartarescu cu "Orbitorul" sau ...
Ca sa nu mai irosesc miscari de mouse' am sa incerc sa finalizez aici desi ar fi enorm de multe de spus... Ideea principala e ca avem inca nevoie de mult timp, pentru ca Romania nu va promova maine un nou destept care sa scrie ceva total diferit fata de ceea ce a fost " starnind " o noua etapa care sa ne arunce cu un pas inaintea tarilor precum Bulgaria, Ungaria s.a.
Lui Ceausescu ii doresc sa se intoarca in mormant de cate ori simt eu nevoia si de cate ori cineva il mentioneaza, Chinei ii doresc sa faca cunostinta cu pasarea Phoenix, Coreei de Nord ii urez sa se duca la dracu' cu tot cu ma'sa si cu tac'su..., iar voua va doresc multa inspiratie si poate un dram de noroc ca sa puteti prinde macar inceputul unei noi infloritoare perioade literare ...
miercuri, 17 septembrie 2008
Film : Dante's Inferno
Astazi am vazut o ecranizare a primeri parti din Comedia Divina de Dante.Aceasta a fost modernizata total si adusa in timpurile noastre.Ceea ce m'a impresionat foarte tare la acest film a fost modul in care a fost creat, o metoda foarte neobisnuita si greu de vazut la un film de lung metraj.
Acesta incepe prin ajungerea lui Dante in Purgatoriu, unde il intalneste pe Virgil, iar acesta ii face turul complet al Infernului, care de altfel este populat de fete cunoscute, care isi primesc pedepsele pentru faptele comise cat timp erau in viata.Toate acestea sunt grupate pentru a forma un film de comedie foarte neagra si satirica, care nu este inghitit de toata lumea, insa pentru cinefilii carora le plac si altfel de filme, acesta poate schimba perspectiva asupra necunoscutului de jos.
marți, 16 septembrie 2008
Large Hadron Collider experiment webcams
Doua camere de filmat care inregistreaza fiecare miscare din cadrul experimentului, aici.
luni, 15 septembrie 2008
Luminita din congelator
Realitatea urmatoare m'a lovit frontal in momentu cand, seara fiind am incercat sa caut ceva in congelator. Si am descoperit ca respectivul NU ARE LUMINITA!!! Adica, de ce congelatoru nu are luminita? El e mai putin important decat frigiderul?
Premierele saptamanii in Ro.
- Tropic Thunder ----------------- > Trailer HD aici.
- The Women -------------------- > Trailer aici.
- Over Her Dead Body ----------- > Trailer aici.
- Righteous Kill ------------------ > Trailer aici.
- Disaster Movie -----------------> Trailer aici.
- Boogie (Romanesc) -------------> Trailer aici.
duminică, 14 septembrie 2008
Astenie de toamna
Ascult " La noyee " a lui Yann Tiersen si ma gandesc ca muzica nu e despartita in genuri.Muzica e toata la fel.Oamenii sunt despartiti in fel si chip.De fapt toata treaba este doar o iluzie a bunului gust.Fiecare sunet transmite o stare, o dorinta, un vis, o asteptare...Ideal ar fi ca fiecare persoana sa priceapa macar un vers din orice fel de melodie.Nu exista muzica "urata", exista oameni urati si suflete rautacioase.
Ascult si ma gandesc cum ar fi daca totul s-ar sfarsi maine.Un sfarsit simplu, doar pentru mine catadicsit de vreo boala nenorocita sau de vreun simptom nedescoperit inca printre stravechile mele neamuri pe care nici nu le cunosc.Singurul neam pe care-l stiu e cel care mi-a dat viata si atat.Oare as recunoaste faptul ca am murit pentru ca asa a trebuit?Sau as spune ca e asa pentru ca as fi vrut eu...doar ca sa nu-l ranesc?
Ascult si-mi zic ca toata alegoria asta "sunete-imagini" prezinta o dependenta spirituala fata de propriul corp.N-au legaturi stabilite intre ele...Haosul creat dezvaluie cea mai armonioasa ordine.Fiecare sunet se contopeste cu cate o imagine, la un moment dat, oricat de imposibil ar parea asta.
Ascult si-mi multumesc faptul ca traiesc orice minut si orice secunda in felul asta.Desi uneori ajung sa-mi urasc propriul corp, propriul templu.Creez reactii..reactii adverse in interioru-mi.Le sulfurizez, le oxidez, le halogenez apoi le refac.Le accept sau le tratez cu indiferenta.
Ascult si nu-mi vine sa cred cat de minunata poate suna viata cu ajutorul sinesteziilor..Pentru mine e tot vara.Pentru mine e vara cand stau cu tine in pat la caldura, cand vorbim pana la 3 dimineata impreuna despre vrute si nevrute...chiar si cand ne incalzim unul de celalalt sau ne dezvaluim secrete.Pentru mine e vara tot timpul pentru ca tu esti "vara" mea.
Mais je suis un passager de l'ete...
"toute la vie sera pareille à ce matin
aux couleurs de l'été indien"
Ah...l'amour...
Ascult si ma gandesc cum ar fi daca totul s-ar sfarsi maine.Un sfarsit simplu, doar pentru mine catadicsit de vreo boala nenorocita sau de vreun simptom nedescoperit inca printre stravechile mele neamuri pe care nici nu le cunosc.Singurul neam pe care-l stiu e cel care mi-a dat viata si atat.Oare as recunoaste faptul ca am murit pentru ca asa a trebuit?Sau as spune ca e asa pentru ca as fi vrut eu...doar ca sa nu-l ranesc?
Ascult si-mi zic ca toata alegoria asta "sunete-imagini" prezinta o dependenta spirituala fata de propriul corp.N-au legaturi stabilite intre ele...Haosul creat dezvaluie cea mai armonioasa ordine.Fiecare sunet se contopeste cu cate o imagine, la un moment dat, oricat de imposibil ar parea asta.
Ascult si-mi multumesc faptul ca traiesc orice minut si orice secunda in felul asta.Desi uneori ajung sa-mi urasc propriul corp, propriul templu.Creez reactii..reactii adverse in interioru-mi.Le sulfurizez, le oxidez, le halogenez apoi le refac.Le accept sau le tratez cu indiferenta.
Ascult si nu-mi vine sa cred cat de minunata poate suna viata cu ajutorul sinesteziilor..Pentru mine e tot vara.Pentru mine e vara cand stau cu tine in pat la caldura, cand vorbim pana la 3 dimineata impreuna despre vrute si nevrute...chiar si cand ne incalzim unul de celalalt sau ne dezvaluim secrete.Pentru mine e vara tot timpul pentru ca tu esti "vara" mea.
Mais je suis un passager de l'ete...
"toute la vie sera pareille à ce matin
aux couleurs de l'été indien"
Ah...l'amour...
September Resolution
Îmi place să scriu. Vreau să scriu. O să scriu. Nu am de ales, trebuie să scriu, trebuie să dau frâu liber gândurilor care mă macină. Ăsta era un moment bun pentru o comparaţie, dar cine mai are nevoie de toate "tertipurile" astea gramaticale? Cine vrea, mă înţelege cu sau fără toate artificiile pe care limba romană le pune la dispoziţia oricărui autor, cine nu, nu. De ce trebuie să ne folosim de 1000 de cuvinte ca să exprimăm sentimente primare? De ce suntem noi, oamenii, atât de complicaţi? De ce multe din cuvintele frumoase şi'au pierdut cu totul semnificaţia? De ce "Te iubesc" îmi sună atât de fad şi lipsit de substanţă? De ce, de ce, de ce. Sunt întrebări care mă frământă în fiecare moment de singurătate spirituală, întrebări la care nu ştiu dacă voi găsi vreodată răspunsul.
Şi e frig. Foarte frig. M'a luat prin surprindere acum câteva săptămâni. Era seară şi eram pierdut pe undeva prin ghemul de străzi al oraşului. La început nici nu mi'am dat seama ce se întâmplă. Trăgeam însetat din ţigară şi eram mulţumit, pentru o clipă, lumea asta chiar părea perfectă. Atunci a apărut Ea. La început nu am observat'o, şi nici nu vroiam să o observ. I'am întors spatele şi am plecat.Am încercat să fug de Ea, să îi neg existenţa. Mă simţeam sleit de puteri, aşa că m'am oprit. Ea era tot acolo, privindu'mă tăcut şi aşteptând, şi, Doamne, cât timp are la dispoziţie. Nu o grăbeşte nimeni. Pe când eu, trebuie să înghesui atâtea vise intr'o viaţă aşa scurtă. Asta nu e chiar foarte corect, dar ce e corect în Universul asta? Întrebările astea fără răspuns mă bântuie şi mă fac să tremur că o rafală de vânt care îţi intră în oase. Şi Ea era în continuare acolo, stăteam faţă în faţă, ea neclintită şi rece, eu fricos şi muritor.
Şi e frig. Da. E frig şi e Toamnă.
Şi e frig. Foarte frig. M'a luat prin surprindere acum câteva săptămâni. Era seară şi eram pierdut pe undeva prin ghemul de străzi al oraşului. La început nici nu mi'am dat seama ce se întâmplă. Trăgeam însetat din ţigară şi eram mulţumit, pentru o clipă, lumea asta chiar părea perfectă. Atunci a apărut Ea. La început nu am observat'o, şi nici nu vroiam să o observ. I'am întors spatele şi am plecat.Am încercat să fug de Ea, să îi neg existenţa. Mă simţeam sleit de puteri, aşa că m'am oprit. Ea era tot acolo, privindu'mă tăcut şi aşteptând, şi, Doamne, cât timp are la dispoziţie. Nu o grăbeşte nimeni. Pe când eu, trebuie să înghesui atâtea vise intr'o viaţă aşa scurtă. Asta nu e chiar foarte corect, dar ce e corect în Universul asta? Întrebările astea fără răspuns mă bântuie şi mă fac să tremur că o rafală de vânt care îţi intră în oase. Şi Ea era în continuare acolo, stăteam faţă în faţă, ea neclintită şi rece, eu fricos şi muritor.
Şi e frig. Da. E frig şi e Toamnă.
Povara sunetelor
De la cea mai mica pocnitura la un ansamblu intreg orchestral, de la un fluier inofensiv la o un concert live, puse cap la cap, formeaza muzica, probabil cea mai util "lucru" inventat vreodata.Cine poate trai fara muzica ? Nimeni zic eu.Oricat de putina ar auzi, muzica iti confera diferite stari si emotii, si acest lucru mi se pare extraordinar.O serie de sunete sa schimbe gandirea, sa ofere o placere psihica, sa ambitioneze, sa inspire.Toata lumea iubeste muzica, sunt sigur, si muzica iubeste pe toti.Dar aici intervine marul discordiei, si separa muzica in genuri.Iar aceasta despartire a muzicii in categorii specifice a ajuns sa ii separe si pe oameni.Sunt constient ca sunt "categorii de persoane", luate dupa anumite criterii.Dar de ce ar fi muzica pe care o asculta unul dintre ele?
Observ ca aceasta randuiala a luat amploare, persoane fiind dezmintite si ignorate.Sunt genuri care intra in conflict si care nu, dar de ce toata aceasta tagma trebuie sa traverseze limita sunetului si sa ajunga in viata noastra.Sau poate vrei sa interactionezi cu cineva, insa fiinta respectiva te insulta, si stramba din nas din cauza preferintelor muzicale.Grupulete, bisericute sau cum or fi, majoritatea se aleg din acelasi motiv.
Nu zic ca ar trebui sa fim toti uniti, sa ne intelegem, sa ascultam toti aceleasi acorduri insa toata aceasta prejudecata si ura fata de anumite genuri/persoane nu ar trebui sa existe.De ce sa iei in batjocura ceva de care stii foarte putine sau nu stii deloc, din simplu fapt ca ai auzit ca nu e corect, nu da bine sau e penibil, de la o alta persoana, un alt trust, un zvon pierdut.
Nici eu nu sunt perfect, insa incerc sa nu ma lamentez si sa merg mai departe fara a'i da importanta prea multa.In ziua de azi daca iti place ceva, trebuie sa suporti si consecintele, trebuie sa duci in spate insulte, injurii si vorbe de rau, doar pentru a'ti satisface hedonismul.
" Duc in spate o povara, atat de dulce, insa atat de amara. "
Observ ca aceasta randuiala a luat amploare, persoane fiind dezmintite si ignorate.Sunt genuri care intra in conflict si care nu, dar de ce toata aceasta tagma trebuie sa traverseze limita sunetului si sa ajunga in viata noastra.Sau poate vrei sa interactionezi cu cineva, insa fiinta respectiva te insulta, si stramba din nas din cauza preferintelor muzicale.Grupulete, bisericute sau cum or fi, majoritatea se aleg din acelasi motiv.
Nu zic ca ar trebui sa fim toti uniti, sa ne intelegem, sa ascultam toti aceleasi acorduri insa toata aceasta prejudecata si ura fata de anumite genuri/persoane nu ar trebui sa existe.De ce sa iei in batjocura ceva de care stii foarte putine sau nu stii deloc, din simplu fapt ca ai auzit ca nu e corect, nu da bine sau e penibil, de la o alta persoana, un alt trust, un zvon pierdut.
Nici eu nu sunt perfect, insa incerc sa nu ma lamentez si sa merg mai departe fara a'i da importanta prea multa.In ziua de azi daca iti place ceva, trebuie sa suporti si consecintele, trebuie sa duci in spate insulte, injurii si vorbe de rau, doar pentru a'ti satisface hedonismul.
" Duc in spate o povara, atat de dulce, insa atat de amara. "
Abonați-vă la:
Postări (Atom)