Ascult " La noyee " a lui Yann Tiersen si ma gandesc ca muzica nu e despartita in genuri.Muzica e toata la fel.Oamenii sunt despartiti in fel si chip.De fapt toata treaba este doar o iluzie a bunului gust.Fiecare sunet transmite o stare, o dorinta, un vis, o asteptare...Ideal ar fi ca fiecare persoana sa priceapa macar un vers din orice fel de melodie.Nu exista muzica "urata", exista oameni urati si suflete rautacioase.
Ascult si ma gandesc cum ar fi daca totul s-ar sfarsi maine.Un sfarsit simplu, doar pentru mine catadicsit de vreo boala nenorocita sau de vreun simptom nedescoperit inca printre stravechile mele neamuri pe care nici nu le cunosc.Singurul neam pe care-l stiu e cel care mi-a dat viata si atat.Oare as recunoaste faptul ca am murit pentru ca asa a trebuit?Sau as spune ca e asa pentru ca as fi vrut eu...doar ca sa nu-l ranesc?
Ascult si-mi zic ca toata alegoria asta "sunete-imagini" prezinta o dependenta spirituala fata de propriul corp.N-au legaturi stabilite intre ele...Haosul creat dezvaluie cea mai armonioasa ordine.Fiecare sunet se contopeste cu cate o imagine, la un moment dat, oricat de imposibil ar parea asta.
Ascult si-mi multumesc faptul ca traiesc orice minut si orice secunda in felul asta.Desi uneori ajung sa-mi urasc propriul corp, propriul templu.Creez reactii..reactii adverse in interioru-mi.Le sulfurizez, le oxidez, le halogenez apoi le refac.Le accept sau le tratez cu indiferenta.
Ascult si nu-mi vine sa cred cat de minunata poate suna viata cu ajutorul sinesteziilor..Pentru mine e tot vara.Pentru mine e vara cand stau cu tine in pat la caldura, cand vorbim pana la 3 dimineata impreuna despre vrute si nevrute...chiar si cand ne incalzim unul de celalalt sau ne dezvaluim secrete.Pentru mine e vara tot timpul pentru ca tu esti "vara" mea.
Mais je suis un passager de l'ete...
"toute la vie sera pareille à ce matin
aux couleurs de l'été indien"
Ah...l'amour...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu